Intervențiile de la Bruxelles
În 2019, Valea Uzului a intrat, din păcate, în conștiința publică ca un simbol al ocupării violente.
Cazul cimitirului din Valea Uzului are o puternică semnificație simbolică și, în același timp, fenomenul distruge iluziile pe care le-am atașat aderării la Uniunea Europeană și secolului XXI și le îndepărtează multora credința în statul de drept.
În 2019 în cadrul sesiunii plenare a Comitetului Regiunilor Europene am descris cazul cimitirului din Valea Uzului în contextul dezbaterii privind chestiunile legate de UE relevante pentru autoritățile locale. Totodată, poziția FUEN față de cele întâmplate este descrisă mai jos.
Borboly Csaba, Sesiune plenară, Bruxelles, 26-27 iunie 2019, Dezbatere privind chestiunile legate de UE relevante pentru autoritățile locale
„Stimate președinte, stimați colegi,
- România se declară un stat model în domeniul protecției minorităților.
- Deși există legi în conformitate cu standardele internaționale pentru a asigura drepturile minorităților, există o problemă cu interpretarea legilor de către autorități.
- Un exemplu în acest sens este pedepsirea primarilor pentru inscripțiile maghiare sau utilizarea unui steag comunitar sau regional.
- Cea mai recentă încălcare a drepturilor este defăimarea cimitirului soldaților din Valea Uzului.
- Cimitirul a fost construit pentru soldații Armatei Austro-Ungare din Carpații Orientali, la granița dintre Transilvania și Moldova.
- Zona în cauză face obiectul unei dispute între localitatea Sânmartin din Transilvania și orașul Dărmănești din Moldova.
- Îngrijitorul cimitirului este localitatea Sânmartin din Transilvania de zeci de ani.
- În acest an, Consiliul Dărmănești din Moldova a ridicat în mod ilegal cruci de beton și monumente pentru eroii români în acest cimitir, într-un loc în care nu există morminte, unele au fost ridicate chiar pe mormintele soldaților maghiari.
- Ilegalitatea a fost stabilită de mai multe instituții din statul român.
- În data de 6 iunie, cetățenii români de etnie maghiară au protestat în lanț uman nonviolent împotriva inaugurării crucilor și monumentelor ridicate ilegal, dar au fost agresați din partea etnicii români veniți la inaugurare.
- Până în prezent, autoritățile române au amendat doar grupurile de etnie maghiară care protestau pașnic.
- Evenimentele șocante și aceste standarde duble evidențiază încă o dată cât de fragilă poate fi pacea etnică în România, într-un stat membru UE și NATO.
- Acesta este motivul pentru care este importantă o mai mare atenție internațională acordată minorităților etnice indigene din Europa, pentru a preveni cazuri similare.
- Aș dori să subliniez că maghiarii din România au luptat întotdeauna pașnic pentru drepturile lor prin mijloace legale și vor continua să facă acest lucru.
- Aș dori să vă atrag atenția asupra faptului că UDMR, uniunea democată a maghiarilor din România, a fost unul dintre principalii actori ai menținerii stabilității în România în ultimele decenii și a jucat un rol semnificativ în aderarea României la NATO și UE.
- Minoritatea maghiară din România dorește să trăiască în țara sa natală, păstrându-și identitatea maghiară, și pentru aceasta este important ca statul român să ofere instrumente instituționale și să garanteze drepturile prin legi clare pe care autoritățile nu le pot interpreta și care pot preveni nemulțumirile menționate mai sus.
Vă mulțumesc pentru atenția acordată!”
Intervențiile europarlamentarilor
Europarlamentar Vincze Lóránt
Încă din luna octombrie a anului trecut, Comisia Europeană (CE) a solicitat României să transpună legislația UE privind discursul de ură în cadrul unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, după ce reprezentanții UDMR și Fidesz-KDNP din Parlamentul European (EP-) au adresat CE două întrebări scrise după incidentele violente din cimitirul militar din Valea Uzului, în 2019.
Potrivit europarlamentarului, Loránt Vincze, acest al doilea răspuns afirmă pentru prima dată că CE poate interveni în cazurile în care un stat membru nu respectă în mod sistematic dreptul UE sau în care legislația națională nu respectă dreptul UE, dar prevede, de asemenea, că cazurile individuale de aplicare incorectă a dreptului UE pot fi tratate mai bine la nivel național. În octombrie, România a primit un apel din partea Comisiei Europene pentru incriminarea infracțiunilor motivate de ură.
Potrivit declarației de marți, Loránt Vincze este convins că apelul – la care se referă organismul de la Bruxelles în acest răspuns – se datorează faptului că deputații maghiari au atras atenția Comisiei asupra erorii deciziei procuraturii în acest caz.
”La întrebările noastre din această vară, Comisia Europeană a dat un răspuns lipsit de sens, susținând că este la latitudinea autorităților naționale să investigheze și să evalueze toate presupusele cazuri de discriminare, discursuri de ură și infracțiuni motivate de ură, în conformitate cu legislația UE și cu legislația națională aplicabilă. Prin urmare, la 28 octombrie, Curtea a adresat încă două întrebări Comisiei, la care s-a răspuns după trei luni și jumătate. Există o schimbare clară de atitudine între pozițiile anterioare și cele actuale ale Comisiei. Mai mult, acest lucru se reflectă în acțiuni, deoarece la 30 octombrie Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în cadrul unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor privind transpunerea incorectă a legislației UE privind discursul de incitare la ură”, a declarat Loránt Vincze.
Potrivit DAHR, scrisoarea dnei Helena Dalli, comisarul pentru egalitate, datată la 12 februarie, a arătat că, la sfârșitul lunii octombrie, Comisia a solicitat României să transpună integral legislația UE pentru incriminarea discursurilor de ură și a infracțiunilor motivate de ură în ordinea sa juridică.
România nu a definit în mod corespunzător discursul de ură, deoarece nu incriminează forma sa de incitare la violență. În plus, România a incriminat discursul de ură împotriva unui grup de persoane definit pe motive de rasă, culoare, religie, origine națională sau etnică, dar nu și atunci când discursul de ură este îndreptat împotriva unui membru al acestor grupuri. În răspunsul său actual adresat deputaților în Parlamentul European, comitetul de la Bruxelles afirmă că, pe baza Planului de acțiune împotriva rasismului adoptat în septembrie 2020, va propune extinderea listei infracțiunilor la nivelul UE la infracțiunile motivate de ură și la discursurile de incitare la ură, indiferent dacă acestea se bazează pe rasă, religie, gen sau sexualitate și reamintește că, pe lângă punerea în aplicare și consolidarea deplină a legislației UE, planul de acțiune prevede un dialog cu părțile interesate, inclusiv cu organizațiile care reprezintă comunitățile în cauză.
După cum amintește declarația DAHR, în urma evenimentelor violente din Valea Uzului din 2019, procurorul a considerat că acțiunea este nefondată. El a afirmat că declarațiile nu vizează o întreagă comunitate și nu se adresează unui anumit grup minoritar, cum ar fi persoanele cu handicap sau o minoritate sexuală, astfel încât acestea nu pot fi considerate discursuri de incitare la ură, chiar dacă vizau în mod clar etnicii maghiari.
FUEN
FUEN condamnă vandalismul și provocarea care au avut loc în cimitirul militar maghiar din Valea Uz din România: Sute de români au pătruns într-un cimitir de eroi de război maghiari din Valea Uzului, la 6 iunie 2019 pentru a depune coroane la crucile de piatră ridicate ilegal eroilor de război români care se presupune că sunt înmormântate în cimitirul militar maghiaro-austriac din Primul Război Mondial. Mulțimea violentă a spart cordonul poliției și lanțul viu format de o adunare pașnică a membrilor comunității maghiare care încercau să protejeze cimitirul. Au dărâmat poarta și au pătruns în cimitir pentru a ține o comemorare, în timp ce vandalizau mai multe morminte maghiare, făcând cântări provocatoare și aruncând cu pietre la maghiarii prezenți.
Cimitirul unde se aflau eroii căzuți în urma luptelor din Primul Război Mondial și al Doilea Război Mondial, a fost înființat de austrieci și maghiari în 1917 și face parte din satul transilvănean majoritar maghiar Csíkszentmárton/Sânmartin Ciuc din județul Hargița/Harghita. În aprilie 2019 Consiliul Dormănești/Dormánfalva, un oraș din județul Bacău/Bákó, a înființat ilegal cruci de beton și un memorial al eroilor de război români în cimitir.
În ciuda faptului că toate autoritățile române competente au declarat ilegale acțiunile întreprinse de consiliul Dormănești/Dormánfalva și în ciuda faptului că cimitirul a fost sigilat legal, consiliul satului a anunțat inaugurarea memorialului de război românesc pe 6 iunie. Maghiarii s-au adunat la cimitir ținându-se de mână și rugându-se, în timp ce jandarmeria a fost de asemenea chemată. Nimic din toate acestea nu a reușit să oprească spargerea.
FUEN condamnă cu fermitate violența mulțimii, pe care o consideră o încercare de a instiga la conflicte etnice într-o regiune care a văzut deja violențe interetnice în urma schimbării regimului și consideră că acest incident pune în pericol relațiile interetnice și stabilitatea geopolitică din România. Orice escaladare a situației actuale ar trebui evitată.
FUEN consideră acest incident o încălcare a drepturilor minorităților îndeamnă guvernul român să facă tot ce îi stă în putere pentru a proteja patrimoniul cultural și simbolurile minorităților și pentru a găsi o soluție satisfăcătoare la conflictul actual.
De asemenea, FUEN solicită ONU, OSCE, Consiliului Europei și Uniunii Europene să ia poziție pentru respectarea democrației, a statului de drept și a drepturilor minorităților în Romania.
(Sursa: https://fuen.org/hu/article/FUEN)